Educaţia în Japonia

     În Japonia, învăţământul este obligatoriu în clasele primare şi cele gimnaziale. Sistemul de învăţământ a jucat un rol important în redresarea Japoniei şi creşterea economică după cel de-al Doilea Război Mondial. După cel de-al Doilea Război Mondial, au fost adoptate următoarele legi: "Fundamental Law of Education" şi "School Education Law".Cea din urmă structurează sistemul de învăţământ în 5 cicluri:  învăţământul preşcolar (durează 3 ani), învăţământul primar (durează 6 ani) , învăţământul gimnazial (durează 3 ani), învăţământul liceal (durează 3 ani) şi învăţământul postliceal (durează 2 sau 4 ani). 

     Anul şcolar în Japonia începe în aprilie. Cursurile se ţin de luni până vineri sau sâmbătă, depinde de şcoală. Un an şcolar este format din 2 sau 3 semestre care sunt separate prin vacanţe scurte primăvara şi iarna şi o vacanţă de vară mai lungă, de o lună şi jumătate.

     Învăţământul gimnazial cuprinde clasele a 7-a, a 8-a şi a 9-a. Vârsta copiilor este cuprinsă între 12 şi 15 ani. Deşi este posibil să se retragă din sistemul educaţional, să nu mai continuie studiile, mai puţin de 4% au făcut acest lucru. Profesorii folosesc ca metodă de predare prelegerea. 

     Deşi învăţământul liceal nu este obligatoriu, 95% din absolvenţii de gimnaziu vor să-şi continuie studiile şi merg la un liceu. Liceele particulare reprezintă 55% din totalul liceelor existente. Atât liceele publice cât şi cele private sunt costisitoare. Ministerul Educaţiei a estimat că cheltuielile anuale pentru educaţia unui copil într-o şcoală publică au fost de aproximativ 300.000 yeni (aprox. 7.000 lei) în anii 1980, iar cheltuielile într-o şcoală privată se dublează.

     În 2010, mai mult de 2.8 milioane de studenţi au fost înscrişi în 778 de facultăţi. Unele dintre aceste instituţii oferă o pregătire de 4 ani pentru a obţine o diplomă de licenţă, iar altele oferă o pregătire de 6 ani pentru a obţine un grad profesional. Facultăţile care se durează 4 ani se împart în 2 categorii: 86 de universităţi naţionale şi 95 de universităţi de universităţi publice locale (fondate de către prefecturi şi municipalităţi). Restul de 597 sunt private.

Sursă:
Education in Japan